COD LMI
OT-II-a-B-08686
DENUMIRE
Ruinele curții domnești de la Brâncoveni
DATARE
Sf. sec. XVI – XVIII
LOCALIZARE
Sat Brâncoveni, comuna Brâncoveni, județ Olt
ACCESIBILITATE
Localitatea Brâncoveni se află pe DN 64, la 20 de km nord de Caracal, spre Drăgășani.
FUNCȚIUNE ACTUALĂ
Biserica ”Sf. Nicolae” este în cult, fiind biserica de cimitir a localității.
ISTORIC
Brâncovenii sunt o veche posesiune a boierilor Craioveşti, dăruită la sfârşitul secolului al XV-lea mănăstirii Bistriţa. Ulterior moşia intră în proprietatea boierilor Brâncoveni, descendenţi ai Craioveştilor, fiind dăruită lui Preda Brâncoveanu de către domnitorul Matei Basarab, al cărui nepot prin căsătorie era. Constantin Brâncoveanu intră în posesia Brâcovenilor moştenindu-i de la tatăl său, Papa Brâncoveanu, care era fiul lui Preda Brâncoveanu.
Brâncovenii sunt aşezaţi dealungul unor importante căi de circulaţie din vechime: drumul roman de pe malul drept al Oltului, Brazda lui Novac şi drumul cel mare al Craiovei. O primă menţiune a unei vechi curţi boiereşti existente aici datează din timpul lui Neagoe Basarab, din anul 1518.
Curtea din Brâncoveni este refăcută de Matei Basarab împreună cu Preda Brâncoveanu, în anul 1634. Constantin Brâncoveanu o dezvoltă şi înfrumuseţează. Domnitorul poposea în curtea de la Brâncoveni pe drumul Craiovei şi Mehedinţilor.
După moartea lui Constantin Brâncoveanu, casele sunt incendiate de tătari în timpul războiului din 1716-1718, rămânând nereparate. Cutremurele din 1802 şi 1838 contribuie şi ele la ruinarea ansamblului. La începutul secolului XX, doar denivelările de teren mai ofereau informaţii despre amplasarea vechilor construcţii.
Biserica este ridicată de Matei Basarab împreună cu Preda Brâncoveanu, în anul 1634, ca paraclis al curţii boiereşti, fiind amplasată în exteriorul incintei fortificate. În anul 1685, Constantin Brâncoveanu îi construieşte pridvorul.
Brâncovenii, consideraţi scaunul principal al familiei, sunt lăsaţi moştenire de către Constantin Brâncoveanu, celor patru fii ai săi, care urmau să îi stăpânească împreună.
DESCRIERE
Informaţii importante despre alcătuirea curţii de la Brâncoveni ne sunt furnizate de gravurile realizate în anul 1723 de austriacul Friedrich Schwanz şi de descrierile, din anul 1731, ale lui Johann Weiss.
Incinta fortificată, de formă poligonală, amplasată pe un bot de deal, avea pe punctul cel mai înalt al său, în colţul de sud-est, un turn puternic întărit, cu foişor la nivelul superior, folosit ca punct de observaţie. Zidurile incintei erau precedate de o palisadă cu drum de strajă, care era acompaniată de un canal alimentat cu apă din Olt, care forma un heleşteu. Accesul se realiza printr-o poartă monumentală, flancată de încăperi pentru strajă, amplasată pe latura de vest a incintei. În colţul de nord-vest se afla cuhnia. Pe latura de nord se aflau locuinţele sevitorilor şi grajdurile. Pe latura de sud se aflau cele două palate cu foişor, ale lui Matei Basarab şi Preda Brâncoveanu, amplasate unul lângă celălalt.
Paraclisul curţii, actuala biserică "Sf. Nicolae", se afla în exteriorul incintei fortificate, la vest de aceasta.
Din ansamblul curţii domneşti de la Brâncoveni se mai păstrează astăzi doar Biserica "Sf. Nicolae" şi ruinele zidului de incintă, situat la nord-est de biserică. La sud de biserică se află o cruce de piatră, monument funerar al lui Levino Pesena, sculptor care a lucrat pentru Constantin Brâncoveanu.
ALTE OBIECTIVE CULTURALE MONUMENT ISTORIC DIN ZONĂ
În aceeaşi localitate, la cîteva sute de metri de ruinele curţii domneşti, se află Mănăstirea Brâncoveni, veche ctitorie din secolul al XVI-lea, rectitorită de Constantin Brâncoveanu în anul 1699, alcătuită din: biserica "Adormirea Maicii Domnului", bolniţa "Sf. Arhangheli", clădirea stăreţiei, turnul clopotniţă, chilii, clădiri anexă şi zid de incintă. În biserica mănăstirii, ridicată în anul 1699 de Constantin Brâncoveanu, sunt înmormântaţi părinţii domnitorului: tatăl său postelnicul Papa Brâncoveanu şi Stanca, mama sa, alături de bunica acestuia.
BIBLIOGRAFIE
Brătuleanu, Anca, Curţi domneşti şi boiereşti în România. Valahia veacurilor al XVII-lea şi al XVIII-lea, Bucureşti, 1997
Drăghiceanu, Virgil, Curţile domneşti Brâncoveneşti: IV. Curţi şi conace fărâmate (1. Conacele: Obileşti, Schiei, Piteşti, etc., - 2. Curţile: Caracal, Bucureşti.- 3. Curtea şi Mănăstirea Brâncoveni), în B.C.M.I. Anul IV, 1911
Nicolescu, Corina, Case, conace şi palate vechi româneşti, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979
Popa, Corina, Ctitoriile epocii brâncoveneşti, în vol. Moştenirea Brâncovenească, Ed. Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, 2008 Sinigalia, Tereza, Arhitectura civilă de zid din Ţara Românească în secolele XIV-XVIII, Bucureşti, 2000
Sinigalia, Tereza, Arhitectura civilă de zid din Ţara Românească în secolele XIV-XVIII, Bucureşti, 2000
Sinigalia, Tereza, Repertoriul arhitecturii de zid din Ţara Românească. 1600-1680, Vol. II, Bucureşti, 2006
Ţighiliu, Iolanda, Domeniul lui Constantin Brâncoveanu, în vol. Constantin Brâncoveanu, red. coord. Paul Cenovodeanu şi Florin Constantiniu, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1989
Ţighiliu, Iolanda, Detalii privind domeniul lui Constantin Brâncoveanu Voievod, în vol. Moştenirea Brâncovenească, Ed. Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, 2008
Arhiva I.N.P. Fond C.M.I., Fond D.M.I., Fototecă
AUTOR
Anca FilipRuinele Curţii Domneşti din Brâncoveni
Panorame: Curtea de la Brâncoveni
