COD LMI
AG-II-a-A-13834
DENUMIRE
Ansamblul conacului de vie brâncovenesc, alcătuit din:
Ruine conac
Poartă
Zid de incintă
DATARE
1695 – 1698
LOCALIZARE
Str. Coasta Câmpului - în dreptul dispensarului veterinar, sat aparținător Valea Mare Podgoria, oraș Ștefănești, județ Argeș
ACCESIBILITATE
Localitatea Valea Mare – Podgoria este situată la circa 5 km nord-est de Pitești.
FUNCȚIUNE ACTUALĂ
Ruine
ISTORIC
Printre pogoanele de vie deţinute de Constantin Brâncoveanu în Dealul Piteştilor, se numără şi cele din Valea Mare. În perioada 1695-1698, condicile de venituri şi cheltuieli ale visteriei consemnează cheltuieli pentru casele domneşti de la viile de la Piteşti, care aveau pivniţe şi foişor.
Domnitorul petrecea aici culesul viilor, în drumul său de la curtea domnească de la Târgovişte spre cea de la Bucureşti, pe drumul Potlogilor şi Mogoşoaiei.
Conacul a rămas o vreme în proprietatea familiei Brâncoveanu, fiind administrat începând cu secolul al XIX-lea, de Aşezămintele Brâncoveneşti. La începutul secolului al XX-lea, în conac locuiau călugări. A fost apoi deţinut de proprietari privaţi până în anul 1947, când a fost naţionalizat.
DESCRIERE
Ansamblul conacului de vie brâncovenesc de la Valea Mare este alcătuit din ruinele conacului şi ale zidului de incintă.
Din clădirea principală se păstrează pivniţele şi zidurile parterului. Construcţia are plan dreptunghiular, cu dimensiunile la nivelul pivniţei de cca. 21 m x 9 m. Accesul în pivniţă se realiza pe latura scurtă, printr-un gârlici, astăzi prăbuşit. Pivniţa este acoperită cu o unică boltă cilindrică, realizată din cărămidă, întărită prin cinci arce dublouri masive, ce coboară până aproape de nivelul de călcare. Zidăria este mixtă: piatră şi cărămidă, în asize.
Nivelul principal, al locuirii, este alcătuit dintr-o încăpere de mari dimensiuni, cu ferestre mari pe trei laturi, care se suprapune peste patru din cele şase travei ale pivniţei. Aceasta este secondată de două încăperi de dimensiuni mai mici, posibil destinate odihnei. Accesul principal se realiza pe latura lungă, printr-un foişor, astăzi dispărut. Un al doilea acces se realiza pe latura scurtă, de nord, peste gârliciul pivniţei.
Clădirea este astăzi ruinată, păstrând, la nivelul parterului, doar zidurile, fără planşeu şi acoperiş. Nu se mai păstrează urme ale decoraţiilor.
BIBLIOGRAFIE
Sinigalia, Tereza, Conacul lui Constantin Brâncoveanu din viile de la Piteşti, Muzeul Judeţean Argeş, ARGESSIS, Studii şi comunicări, seria Istorie, Tom VIII, 1999
Sinigalia, Tereza, Arhitectura civilă de zid din Ţara Românească în secolele XIV-XVIII, Bucureşti, 2000
Arhiva I.N.P. Fond C.M.I., Fond D.M.I., Fototecă
AUTOR
Anca FilipAnsamblul conacului de vie brâncovenesc
